Fructele toamnei sunt pline de vitamine, minerale, fibre.
Cea mai buna forma de a consuma fructele este starea proaspata. Este preferabil sa NU fie decojite, pentru ca in coaja concentratia vitaminelor si mineralelor este dubla fata de cea din pulpa.
Sucul proaspat de fructe pastreaza toate calitatile fructelor, mai putin fibrele, in cazul in care este filtrat si pulpa este indepartata. Se pot amesteca sucurile mai multor fructe, sau chiar sucurile unor fructe cu cele de le legume: morcov, telina, patrunjel. Astfel se combina calitati terapeutice cu gusturi si arome placute.
Sucul proaspat trebuie consumat imediat, pentru ca altfel, fermenteaza si se oxideaza. Se poate pastra un timp la frigider, in vase nemetalice, inchise etans.
Data fiind abundenta lor, fructele se pot prepara in diverse feluri, mai ales in scopul conservarii lor. Compoturile, gemurile si dulceturile sunt delicioase, dar prezinta dezavantajul prepararii la cald, deci cu pierderea in mare parte a vitaminelor si, de cele mai multe ori, cu adaos de zahar. Pentru a pastra mai bine gustul si culoarea, dar si pentru a le imbogati parfumul, acestor preparate li se poate adauga zeama de lamaie sau chiar feliute de lamaie, in cazul dulceturilor. Ca si conservant, se recomanda dintotdeauna o pastila de aspirina la un borcan de 800 ml.
Un mar are, in medie, 5 grame de fibre si aproximativ 80 de calorii. Chiar daca sunt dulci, contin zaharuri simple, cum este fructoza, care este eliberata lent in sange, fara a creste glicemia.
Substantele antioxidante din mere ajuta la reducerea colesterolului, mai ales a lipo-proteinelor cu densitate scazuta, ajutand astfel la prevenirea bolilor cardiovasculare. De asemenea, incetinesc dezvoltarea cancerului de colon si ficat in celule.
Potasiul care se gaseste in mere este important in normalizarea presiunii arteriale.
Consumate in cursul iernii si primaverii, merele ajuta la cresterea imunitatii si la prevenirea racelilor si a infectiilor aparatului respirator.
Sucul de mere contine celuloza, saruri minerale, vitaminele C, A, B1 si este indicat in astenia fizica, anemie, reumatisme, stari de febra, obezitate, guta, ulcer gastric sau insomnii. Datorita aciditatii reduse, merele ajuta digestia, iar cuprul, fierul si zincul inlesnesc arderile in organism.
Inrudite cu merele, perele sunt de obicei mai zemoase si mai aromate.
Perele contin clorofila, apa, albumine, grasimi, hidrati de carbon, celuloza, vitaminele A, B, C, oligoelemente si saruri minerale de calciu, fosfor, fier, sodiu, potasiu, clor, sulf. Contin circa 8% zahar, in cea mai mare parte levuloza. Sunt usor de digerat si pot intra si in alimentatia diabeticilor.
Principapele proprietati terapeutice sunt: diuretice, depurative, laxative, remineralizante, nutritive, astringente, sedative.
Medicii recomanda perele in tratarea unor afectiuni precum bolile cardiovasculare si afectiuni renale. Stimuland formarea globulelor rosii, ajuta la combaterea anemiei si la intarirea imunitatii.
Perele combat efectele stresului si anemiei, inlatura oboseala si sporesc capacitatea de poducere a celulelor cu rol imunitar. Sucul de pere ajuta la tratarea tusei si regleaza digestia. Decoctul de fructe uscate se poate consuma indulcit cu miere, avand efect antiseptic.
In afara efectelor terapeutice, perele sunt indicate si in cosmetica. Mastile din acest fruct sunt folosite in tratamentele antiacneice, au rol astringent, hranitor si revitalizant, ajutand la hidratarea si curatarea fetei.
Strugurii se impart in doua mari categorii: strugurii de vin si strugurii de masa. Strugurii de vin – fie negri, fie albi sau roze – se caracterizeaza prin boaba mica, cu coaja groasa, rezistenta la umezeala toamnei, prin acumularea mai mare de zahar si prin productivitatea ridicata.
Strugurii de masa sunt cei cu boabe mari si mai rare pe ciorchine, cu pielita mai subtire si care acumuleaza mai putin zahar. Se culeg inaintea celor de vin si urmeaza caile de valorificare ale oricaror fructe.
Strugurii contin trei sferturi apa si un sfert zaharuri, pectina, celuloza si minerale. De asemenea, contin vitaminele C, PP, A, K si saruri minerale precum cele de magneziu, fier, siliciu, zinc, potasiu si fosfor.
Curele cu struguri produc in organism un drenaj puternic, fiind folosite in afectiuni ca hipertensiune, boli hepatice, digestie lenta, constipatie, hemoroizi sau afectiuni biliare. Deoarece strugurii au efecte deosebite asupra glandelor ce secreta hormonii feminini, cura cu struguri este indicata contra imbatranirii pielii sau in tratamentele antiacneice.
Strugurii negri contin antioxidanti si oligoelemente si pot fi folositi in tratamentul anemiei, iar continutul ridicat de vitamina C ajuta la fixarea fierului in organism. Strugurii rosii scad nivelul colesterolului din sange, fiind in acelasi timp foarte buni antioxidanti.
Mustul poate fi folosit in curele de slabire, acesta ajutand si la eliminarea toxinelor din organism. Atentie, insa: mustul are un mare potential de fermentare, asa incat trebuie baut cu masura si niciodata pe stomacul gol. Este contraindicat persoanelor care au colita de fermentatie, hiperaciditate gastrica, nemaivorbind de cei care sufera de gastrita sau ulcer.
Prunele contin vitaminele A, B1, B2, C, PP si minerale: potasiu, calciu, fier si sodiu.
In stare proaspata prunele au calitati enegizante datorirta zaharurilor pe care le contin; stimuleaza sistemul muscular si activitatea celulelor sistemului nervos. Ajuta la eliminarea toxinelor din organism si la combaterea oboselii si anemiei. Stimuleaza tranzitul intestinal.
Prunele uscate isi pastreaza mult timp proprietatile, avand capacitatea de a creste nivelul hemoglobinei. Pentru detoxifiere, se face o cura de 4 zile de prune uscate, de mai multe ori pe parcursul unui an. Detoxifierea are ca rezultat inclusiv descongestionarea si curatarea tenului.
Pentru efectele diuretice si laxative se recomanda 8-10 prune proaspete, consumate dimineata pe stomacul gol. Alternativa: 6-7 prune uscate, puse intr-o cana cu apa calduta calduta, in care s-a stors si o lamaie.
Prin consumul gutuilor in stare proaspata organismul uman beneficiaza de un aport important in zaharuri simple, usor asimilabile, elemente minerale, vitamine si substante pectice.
Principalele componente biochimice ale gutuilor sunt: glucide, proteine, lipide, celuloza, substante tanante, pectina, Vitamina C. Contin, de asemenea, fier, calciu, potasiu, sodiu, magneziu, fosfor.
Pectina are o importanta deosebita in dietoterapie, atat in reducerea colesterolului, a riscului fata de bolile cardiovasculare, cat si in eliminarea substantelor toxice, in special, a metalelor grele. Gutuile sunt utile in tratamentul diareei si al dizenteriei, datorita actiunii astringente pe care o exercita asocierea tanini-pectina asupra mucoaselor digestive.
(Substantele tanante (sau taninii) au un gust astringent, reduc contractiile intestinale si au proprietati antiinflamatorii asupra mucoaselor si suprafetelor cu leziuni, dezinfectante, vasoconstrictoare. Alimentele bogate in tanini se recomanda a se consuma in scop curativ inainte de masa.)
Datorita aromei placute si continutului in acizi organici, sucul de gutui este indicat in combaterea starii de voma si stimularea poftei de mancare.
Pectina care este prezenta intr-o cantitate mult mai mare in gutui decat in alte fructe (in special, in cotor) are proprietatea de a gelifica siropul. Pe aceasta proprietate se bazeaza prepararea unui desert specific: pelteaua de gutui.
Piersicile in general au o mare valoare nutritionala pentru sanatatea noastra, sunt foarte bogate in vitamina A si potasiu, dar mai contin si vitaminele C, E, K, niacin si alte minerale precum cupru, fosfor, magneziu, fier.
O piersica are un continut mare de apa (peste 80%), este bogata in fibre (app. 10% din necesarul zilnic) si saraca in calorii.
Consumul piersicilor te ajuta sa ai o piele sanatoasa, cu o culoare frumoasa, dar s-a mai constatat ca ajuta si la inlaturarea viermilor paraziti din tractul intestinal.
Florile de piersic au efect sedativ si sunt bune pentru copii nervosi, mai ales daca sunt fierte in apa apoi indulcita cu miere.
Piersicile stimuleaza secretia gastrica, usureaza digestia, reduc continutul de colesterol din sange si sunt indicate in cazul anemiilor dar si ale afectiunilor renale (nefrita, pietre la rinichi). Piersicile s-au mai dovedit a fi benefice persoanelor avand probleme cu astm, bronsita, tuse seaca, constipatie, hipertensiune.
Seminte oleaginoase incluse in mod uzual in categoria fructelor, nucile contin, 15 g de proteine, 60 g de lipide, 15 g de glucide si 2,4 g celuloza la 100 g. Sunt bogate in minerale ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc si iod. Contin vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP si caroten. Au valoarea calorica 630 la 100 g.
Pe langa faptul ca sunt foarte hranitoare, nucile au si o mare valoare terapeutica. Le sunt recunoscute atat proprietati laxative cat si antidiareice, virtuti antitoxice la nivelul pielii si al circulatiei limfatice si, de asemenea, o actiune vermifuga, in special asupra teniei.
Cura cu nuci este indicata ca adjuvant in tulburarile de stomac si intestine: ulcere, dispepsii, iritatii, pirozis, diaree, constipatie. Consumate in cantitate mare, pot provoaca afte si inflamatii bucale, iritatii ale mucoasei anale si crize hepatice. Aceste neajunsuri pot fi evitate daca dupa consum clatiti gura cu un decoct de salvie sau luati o lingurita de miere de albine, pe care o plimbati prin gura pentru a calma iritatia, apoi clatiti gura cu apa calda. Sfaramate la mixer sau facute pudra, nu provoaca iritatie. In cura, doza maxima nu trebuie sa depaseasca 100 g pe zi, timp de o luna, sau 100 g o data la doua zile, timp de doua luni. Trebuie mestecate indelung.
Datorita continutului bogat in cupru, nucile sunt indicate in dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism si artroze, in tuberculoza osoasa si, de asemenea, la bolnavii de sifilis si blenoragie.
Continutul bogat in zinc le recomanda ca tratament adjuvant in astenie, intarzieri de crestere, tulburari ale sistemului nervos, afectiuni ale pielii, psoriazis si impotenta.
Sunt eficiente ca adjuvant in caz de tulburari de ciclu menstrual si tulburari de menopauza.
Nucile contin tanini - de aceea au un efect astringent, folositor in tratamentul diareei. In constipatie, nucile trebuie tinute in apa cateva ore, apoi uscate si mancate.
Nucile nu sunt contraindicate la hepatici, doar ca acestia va trebui sa consume cantitati mai mici, stabilindu-si singuri toleranta personala. In orice caz nu se vor depasi 100 g pe zi.
Pentru diabetici, nucile reprezinta un aliment pretios datorita continutului lor sarac in glucide.
Nucile nu provoaca tulburari si dificultati de digestie daca sunt corect asociate. Datorita continutului lor bogat in grasimi, felurile de mancare asociate trebuie sa fie usoare. Se combina bine cu cruditati, verdeturi, fructe acide si nu trebuie asociate cu carnea, fainoasele, amidonul, produse de patiserie si dulciuri. Prin calitatile si continutul lor, nucile pot inlocui carnea, constituind un aliment de baza in hrana vegetarienilor.
Urmeaza un articol despre legumele toamnei - maine!
Articol inspirat din revista Avantaje
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu